Specializarea (Sectia) Arhitectura din Iasi a fost īnfiintata īn anul 1970, odata cu cele din Cluj si Timisoara, integrate Facultatilor de Constructii ale Institutelor Politehnice din centrele universitare respective. Īn perioada 1980-1989 acestor sectii (durata studiilor - 3 ani; diploma acordata - conductor arhitect) nu li s-a mai acordat cifra de scolarizare, īn anul 1983 absolvind ultima serie de conductori arhitecti.

     Īn anul 1990, pe baza aprobarii Ministerului Īnvatamāntului, activitatea Scolilor de Arhitectura din Iasi, Cluj si Timisoara a fost reluata, cu un nou statut academic: durata studiilor - 6 ani (cursuri de zi) si acordarea diplomei de arhitect.
Tot īn anul 1990, conductorii arhitecti au primit dreptul de a-si continua studiile la Sectiile de Arhitectura din tara pentru a obtine diploma de arhitect. Īn aceste conditii, Sectia de Arhitectura din Iasi si-a reluat activitatea , avānd īn anul 1990 īnmatriculati studenti din anul I (cu examen de admitere) si anul IV (pentru continuarea studiilor), prima serie de arhitecti diplomati absolvind īn anul 1993.
     Īn anul 1996 a absolvit prima serie de arhitecti cu studiile derulate īntre 1990-1996.De la data de 24 noiembrie 1992, prin hotarārea Senatului Universitatii Tehnice "Gh.Asachi" Iasi, Sectia de Arhitectura poarta numele arhitectului si omului de cultura romān George Matei Cantacuzino.In anul 2003 prin Hotarare de Guvern , scoala ieseana de arhitectura devine facultate.
     Consolidarea Scolii de Arhitectura din Iasi, prin functionarea ca facultate, are consecinte benefice din toate punctele de vedere: un plus de īncredere si de prestigiu pe care īl inspira un statut clar definit, fara echivoc, pentru candidatii la admitere si īn general pentru perceptia din exterior; stimularea sentimentului de apartenenta a studentilor la o categorie profesionala distincta, care īsi afirma calitatea si individualitatea si prin nivelul ierarhic de functionare ca unitate de īnvatamānt superior; o mai mare responsabilizare a cadrelor didactice fata de viitorul specializarii; o mai atenta si corecta utilizare, īn folosul specializarii, a resurselor ce-i revin de drept; conditii mai bune pentru atragerea de cadre tinere īn īnvatamāntul superior de arhitectura.
     Facultatea de Arhitectura, avānd sarcini didactice si de cercetare-proiectare, formeaza arhitecti-specialisti care pot activa īn proiectare, executie, īn exploatarea si īntretinerea constructiilor, īn cercetare si īnvatamānt, sau īn administratie.Activitatea sa vizeaza formarea competentelor necesare īn domeniile - arhitectura, urbanism, restaurari, arhitectura de interior - design, cu precadere pentru judetele din Moldova, aceasta fiind si ratiunea reīnfiintarii specializarii īn 1990; īntr-adevar, desi unii absolventi s-au angajat īn alte zone (inclusiv īn Bucuresti sau īn strainatate), majoritatea lor activeaza īn localitati din Moldova.
     Procesul de īnvatamānt, dezvoltat pe durata celor 6 ani de studii, urmareste prin structura sa si metodologia pedagogica - asigurarea competentelor īn domeniile mentionate, īn prezent fiind orientat preponderent spre arhitectura cladirilor si ansamblurilor.
     Activitatea complexa de concepere si realizare a spatiilor, cladirilor si ansamblurilor constituind cadrul de viata al comunitatilor umane, solicita arhitectului ca, prin formatia sa profesionala si culturala sa-si īnsuseasca cunostinte atāt din disciplinele specifice ale teoriei, istoriei si proiectarii de arhitectura-urbanism, cāt si din cele umaniste, tehnice si economice.

     Dar desi cuprinsa īntr-un vast complex de relatii cu domeniul constructiilor si cu alte domenii ale cunoasterii si creatiei, profesia de arhitect si formatia īn vederea practicarii sale au o specificitate si o individualitate bine conturate, rezultate tocmai din sinteza arta-stiinta-tehnica pe care o realizeaza īn actiunea de organizare a spatiului.
     Aceasta specificitate se regaseste īn structura planurilor de īnvatamānt si īn practica pedagogica, aceasta nefiind orientata numai spre instruire, spre asimilarea de informatie ci, mai ales, spre exercitiul creator. De aici : rolul major acordat Proiectarii ca disciplina pivot a procesului informativ, relatia directa si individualizata profesor-student, dimensionarea formatiilor de lucru, coeficientul specific de finantare acordat de M.E.C. īnvatamāntului superior de arhitectura.
     Exista premisele unei dezvoltari favorabile a specializarii Arhitectura, īn viitor, fapt sustinut de evolutia interesului absolventilor de liceu pentru Scoala de Arhitectura din Iasi, de constatarea ca absolventii arhitecti gasesc locuri de munca īn profesie si , fireste, de perspectiva dezvoltarii economico-sociale a Romāniei, inclusiv a zonei Moldovei.

     Īn cadrul acestei dezvoltari este previzibila o crestere a volumului constructiilor noi pentru diverse programe de arhitectura: locuinte si social-culturale, spatii comerciale si de birouri, cladiri de productie si dotari de loisir etc.
     Īn acelasi timp, se afirma tot mai imperativ nevoia reabilitarii fondului construit existent, din punctul de vedere functional, al protectiei termice si al conservarii energiei, al calitatii estetice.
     Toate acestea īntaresc convingerea īn dezvoltarea obiectiva a īnvatamāntului de arhitectura si, īn acelasi timp, impun necesitatea armonizarii procesului formativ cu exigentele viitoare ale profesiei de arhitect , cu importanta sociala si caracterul specific ale acesteia.
     Facultatea de Arhitectura īsi desfasoara activitatea īn corpul de cladire "A" , realizat īnca din 1983 ca sediu al Sectiei de Arhitectura, din initiativa cadrelor didactice ale scolii si cu contributia lor directa.
     Spatiile existente ofera conditii pentru desfasurarea programului didactic al īntregii arii de discipline din planul de īnvatamānt.
     Pe lānga spatiile destinate orelor de Proiectare, de cursuri generale si seminarii, Sectia dispune de o sala dotata cu mijloace audio-vizuale pentru sustinerea cursurilor de specialitate, un laborator de informatica, dotat cu mijloace hard si soft pentru Proiectare asistata de calculator, sala pentru Studiul Formei, sala pentru Biblioteca proprie etc.

Alte referinte:

Despre G.M. Cantacuzino. Date biografice...
G.M. Cantacuzino . Acuarele ....
 

sus